Ciocolata de casa

Vin sarbatorile de iarna, lumea parca se umple de feerie, peste tot vezi luminite, decoratiuni care mai de care mai colorate, mirosuri alese iti umplu casa, scortisoara, mar copt, vin fiert, cozonac, nici nu mai stiu sa le mai numesc pe fiecare. Cum prost imi sta in obicei sa apreciez lucrurile facute in casa sau de casa nu ma pot abtine sa trec prin piata si sa nu cumpar o turta dulce, o nuga. Dar cel mai mult imi place ciocolata de casa. Are un gust care ma face sa imi aduc aminte de copilarie. Normal ca si de data asta, cum sarbatorile bat la usa, imi iau doua batoane de ciocolata de casa. Incep cu pofta sa devorez, gura mi se umple se arome si amintirile mai ca ma fac sa imi dea lacrimile,….dar, asteapta, e ceva straniu, ceva ce nu trebuia sa fie aici,… fuck cred ca e, ba nu, sunt sigur, chiar e un fir de par de o dimensiune impresionanta. Ma fac palid la fata, mai mestec de doua ori in speranta ca mi s-a parut, dar nu am noroc, senzatie este cat se poate de reala. Am in gura un fir de par. Ceilalti din camera se uita ciudat la mine, ma vad palid la fata. Imi vine sa vars de sila, incerc sa inghit, doar nu o sa le fac si la ceilalti sila. Nu reusesc. Intr-un final merg la baie, scot tot, firul de par este vopsit rosu aprins. Daca imi amintesc bine vanzatoarea avea parul vopsit in nuanta aia de rosu.

Gata, am terminat cu dulciurile facute in casa, cel putin cu cele vandute la colt de strada!

Leave a Reply